You scored 0%!

See what you got wrong

Sistemul digestiv este alcatuit din organe la nivelul carora se realizeaza digestia alimentelor, transormarea lor in produsi absorbabili si eliminarea resturilor neabsorbite. sistemul digestiv este alcatuit din tubul digestiv si glandele anexe. Traiectul bolului alimentar in tubul digestiv este in ordine:

• Cavitatea bucala,faringe, esofag, intestinn subtire, stomac, intestin gros
• Cavitatea bucala,faringe, esofag,stomac, intestin subtire, intestin gros
• Cavitatea bucala,faringe, esofag, intestinn gros, stomac,intestinn subtire
• Cavitatea bucala,esofag, stomac, intestin subtire,faringe, intestin gros

Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:

• Sicatul si pancreasul
• Salivare, ficatul si pancreasul
• Ficatul pancreasul si tiroida
• Pancreasul, ficatul si rinichii

Tubul digestiv asigura aportul continuu de apa, rlectroliti si subsatante nutritive necesare organismului prin:

• Deplasarea alimentelor
• Secretia sucurilor digestive si digestia alimentelor
• Absorbtia produsilor de digestie a apei si a electrolitilor
• Toate cele trei variante anterioare

Masticatia este un act reflex involuntar care se poate desfasura sub control voluntar. Reflexul masticator este coordonat de centri nervosi din trunchiul cerebral.Rolurile masticatie sunt:

• Fragmentarea limentelor facilitand deglutitia si cresterea suprafetei de contact dintre alimente si enzimele digestive
• Formarea, lubrifierea si imnuierea bolului alimentar
• Asigura contactul cu receptorii gustativi si eliberarea subsatantelor odorante care vor stimula receptorii olfactivi initiind secretia gastrica
• Toate variantele anterioare

Activitatea secretorie a cavitatii bucale se datoreaza glandelor salivare. Zilnic se screta 800-1500 ml de salica care contine 99.5% apa si 0.5 %reziduu uscat. Principalii electroliti di saliva sunt: NA+, Cl-, HPO3(2-), Mg2+ si

• Ba2+
• Br-
• Ca2+
• Li+

Concentratia electrolitilor din saliva este mai mica decat cea din plasma sangvina cu exceptia: 

• Ca+2
• Mg+
• K+
• Na+

Esofagul are rolul principal de a transorta alimentele din faringe in stomac, Pentru a indeplini acest rol are 2 tipuri de miscari peristaltice (&nbsp;<b>PERIST&Aacute;LTIC, -Ă</b>&nbsp;<i>adj. Mișcări peristaltice</i>&nbsp;= mișcări prin care esofagul, stomacul și intestinele se contractă, favoriz&acirc;nd deglutiția și apoi digestia. [&lt; fr.&nbsp;<i>p&eacute;ristaltique,</i>&nbsp;cf. gr.&nbsp;<i>peri</i>&nbsp;&ndash; &icirc;mprejur,&nbsp;<i>stellein</i>&nbsp;&ndash; a comprima].) : primar si secundar. Peristaltismul primar este controlat de:

• Sistemul nervos enteric&nbsp;
• Maduva spinarii
• Nervul vagal
• Trunchiul cerebral

In cadrul functiei digestive saliva incepe procesul de digestie chimica a amidonului preparat. Alfa amilaza produce digestia chimica a amidonului preparat care este hidrolizat in trepte pana la stadiul de : (aceasta enzima va fi inactivata de pH-ul itragastric scazut)

• Rafinoza
• Maltoza
• Lactoza
• Zaharoza

Which one do you like?

• Option 1
• Option 2
• Option 3
• Option 4
• Encefal
• Maduva spinarii.
• Hipotalamus.
• Trunchiul cerebral.

Pe masura ce unda peristaltica se deplaseaza catre stomac, o unda de relaxare transmisa prin neuroni mienterici inhibitori catre stomac face ca acesta si chiar esfoagul inferior sa se relaxeze pregatind cavitatile respective pentru primirea alimentelor. Neuronii mienterici inhibitori fac parte din:

• Nervi spinali
• Sistemul nervos enteric
• Nervul vag
• Nervul vestibulocohlear

Chimul gastric este:

• O enzime secretata de stomac
• O secretie a duodenului
• Bolul alimentar
• Bolul alimentar tranformat in stomac ca urmare a activitatii motorii si secretorii ale acestuia

Activitatea motorie a stomacului (motilitatea gastrica) realizeaza stocarea alimentelor,amestecul acestora cu secretiile gastrice cat si eliminarea continutului gastric in duoden. Ea reprezinta:

• Partea motorie a unui arc reflex
• Retropulsia si peristaltismul stomaului
• Miscari peristaltice ale stomacului controlate de acetilcolina si gastrina
• Retropulsia stomacului

Cantitatea secretata zilnic de stomac este de 2 litri. Secretia stmacului este un lichid incolor cu pH ul cuprins intre 1 si 2.5. Contine apa, sunstante organice si anorganice in proportie:

• 99, 0.5,0.5 %
• 99, 0.6, 0.4 %
• 96, 2, 2 %
• 99, 0.3,0.7 %

Celulele pilorice ale stomaculu secreta:

• HCl si mucus
• Pepsinogen si mucus
• HCl
• Gastrina si mucus

Acidul clorhidric este necesar pentru digestia proteinelor, asigurarea unui pH optim pentru actiunea pepsinei, activarea pepsinogenului, oxidatea Fe2+ (neabsorbabil) la Fe3+ (absorbabil) impiedicarea prolierarii intragastrice a unor bacterii patogene. Inhibarea secretiei de HCl se datoreaza:

• Acetilcolinei
• Somatostatinei
• Gastrinei
• Secretinei

Secretiile stomacului sunt: pepsinogenul, labfermentul (la sugari), lipaza gastrica, gelatinaza si mucusul. Proteinele ingerate sub forma de emulsie sunt separate in acizi grasi si glicerol de catre:

• Gelatinaza
• Labfermentul
• Lipaza gastrica
• Pepsina

La nivel gastric&nbsp; are loc absorbtia in cantitati extrem de mici a unor substante&nbsp; precum cele foarte solubile in lipide etanol si apa cum ar fi: sodiu, potasiu glucoza si

• Fier
• Magneziu
• Aminoacizi
• Natrium

Miscarile la nivelul intestinului subtire sunt contractii de amestec si contractii propulsive. Contractile de amestec fragmenteaza chimul determinand amestecarea progresiva a particulelor alimentare solide cu secretiile din intestinul subtire. Frecventa de fragmentare este:

• 9-10 ori pe minut
• 6-8 ori pe minut
• 8-12 ori pe minut
• 5 pe minut

Pancreasul contine celule endocrine, exocrine si ductale. Celulele exocrine organizate in acini (<b><i>ac&iacute;n</i></b><i>&nbsp;sn</i>&nbsp;[At:&nbsp;DEX²&nbsp;/&nbsp;Pl:&nbsp;<i>~e</i>&nbsp;/&nbsp;E:&nbsp;fr&nbsp;<b><i>aciunus</i></b>] Mică dilatație, &icirc;n formă de boabă de strugure, a capătului terminal al unei glande sau al unei bronhiole.) produc 4 tipuri de enzime: peptidaze, lipaze, amilaze si nucleaze care ajuta la digestia proteinelor, lipidelor, glucozelor si acizilor nucleici. Pentru neutralizarea aciditatii gastrice, celulele ductale secreta suc pancreatic&nbsp; (care contine HCO3+)zilnic in cantitate:

• 1400-1700 ml
• 900-1200 ml
• 1200-1500 ml
• 1100-1200 ml

Electrolitii secretati de pancreas sunt : Na+, k+ si HCO3-(secretat de celulele ductale). Elctrolitul al carei concentratie este mult mai mare decat in plasma este:

• &nbsp;Na+ (Ionii de sodiu au o mare importanță &icirc;n procesele fiziologice din organism, &icirc;n&nbsp;depolarizarea membranelor, și &icirc;n transmiterea stimulilor. Contrar tendinței de&nbsp;difuzie,&nbsp;pompa de sodiu-potasiu&nbsp;scoate ioni Na⁺&nbsp;din celulă și introduce ioni&nbsp;K⁺, polariz&acirc;nd membranele (datorită diferențelor de&nbsp;concentrație&nbsp;de Na și K față de fețele&nbsp;membranei), pozitiv la interior și negativ la exterior. &Icirc;n timpul depolarizării, sodiul pătrunde masiv &icirc;n celula și potasiul iese, schimb&acirc;nd polarizarea membranei.
• K+(Cationii&nbsp;de potasiu sunt importanți &icirc;n funcționarea neuronilor&lt;sup id="cite_ref-64" style="color: rgb(68, 68, 68);">[64]</sup>&nbsp;(creier&nbsp;și&nbsp;nervi) și influențarea echilibrului osmotic dintre celule&nbsp;&lt;sup id="cite_ref-65" style="color: rgb(68, 68, 68);">[65]</sup>&nbsp;și lichidul interstițial, cu o distribuție imediată &icirc;n toate animalele (&icirc;nsă nu &icirc;n toate plantele, de exemplu algele&lt;sup id="cite_ref-66" style="color: rgb(68, 68, 68);">[66]</sup>) de către așa-numita&nbsp;pompa de Na+/K+-ATP.&lt;sup id="cite_ref-67" style="color: rgb(68, 68, 68);">[67]</sup> Potasiul poate fi detectat gustativ deoarece provoacă trei dintre cele cinci senzații gustative, &icirc;n funcție de concentrație. Soluțiile diluate ale ionului de potasiu au un gust dulce&lt;sup id="cite_ref-autogenerated10_68-0">[68]</sup>&nbsp;(permiț&acirc;nd concentrații moderate &icirc;n lapte și sucuri), &icirc;n timp ce concentrațiile mai mari devin acre&lt;sup id="cite_ref-autogenerated10_68-1">[68]</sup>, și la final conferă un gust sărat&lt;sup id="cite_ref-autogenerated10_68-2">[68]</sup>. Combinația dintre amar și sărat de către suplimentarea prin ingestie a lichidelor cu conținut ridicat de potasiu reprezintă o provocare palatabilă
• HCO3- (Anionul&nbsp;bicarbonat&nbsp;sau&nbsp;carbonat acid&nbsp;(cu denumirea&nbsp;IUPAC&nbsp;recomandată de&nbsp;hidrogenocarbonat)&lt;sup id="cite_ref-1" style="color: rgb(68, 68, 68);">[1]</sup>&nbsp;este forma intermediară a&nbsp;deprotonării&nbsp;acidului carbonic, &icirc;n care compusul a pierdut doar un&nbsp;proton. Este un&nbsp;anion&nbsp;poliatomic cu formula chimică HCO&lt;sub style="color: rgb(68, 68, 68);">3</sub>&lt;sup style="color: rgb(68, 68, 68);">-</sup>.]
• Niciunul

Enzimele secretate de pancreas sunt de trei tipuri majore:&nbsp; amilaze, lipaze si proteaze. Enzimele care hidrolizeaza esteri insolubili in apa sunt niste:

• Amilaze
• Proteaze
• Lipaze
• Niciun tip

Tripsinogenul este transormat in tripsina de:

• Lipaza
• Fosolipaza
• Enterochinaza
• Colesterol- lipaza

Bila este necesara pentru digestia si absorbtia lipidelor si pentru excretia unor substante insolubile in apa cum ar fi colesterolul si bilirubina (<b>Bilirubina</b>&nbsp;este un&nbsp;pigment biliar, de culoare galbenă, derivat al&nbsp;pirolului, care se formează datorită degradării&nbsp;hemoglobinei.) Ea este secretata continuu si depozitata in vezica biliara si este eliberata in duoden in periadele digestive numai dupa ce chimul a declansa secretia de:

• Tripsina
• Chimotripsina
• Colecistikina
• Fosolipaza

Bila este compusa din:&nbsp; acizi biliari sintetizati in hematocite din colesterol, aminoacizi si Na+, pigmenti biliari, lecitina, electroliti si:

• Peptidaze
• Colesterol
• Lipaze
• Nucleaze

Circuitul enterohepatic este recircularea celei mai mari parti din sarurile biliare din intestinul subtire prin vena porta inapoi la ficat. Sarurile biliare emulsioneaza lipidele din alimente prin:

• Cresterea temperaturii
• Cresterea solubilitatii
• Scaderea densitatii
• Reducerea tensiunii superficiale

Sarurile biliare mai au si rolul de a stimula motilitatea intestinala si bacteriostatic (<b><i>bacteriost&aacute;tic, ~ă</i></b>&nbsp;<i>sn,&nbsp;a</i>&nbsp;[At:&nbsp;DN³&nbsp;/&nbsp;P:&nbsp;<i>~ri-o~</i>&nbsp;/&nbsp;Pl:&nbsp;<i>~ici, ~ice</i>&nbsp;/&nbsp;E:&nbsp;fr&nbsp;<b><i>bact&eacute;riostatique</i></b>]&nbsp;<b>1-2</b>&nbsp;(Substanță) care &icirc;mpiedică dezvoltarea bacteriilor.). In lipsa acestora lipidele ingerate se pierd prin fecale in proportie de&nbsp;

• 15%
• 40%
• 20%
• 60%

Evacuarea bilei este consecinta contractiei musculaturii veziculare, in paralel cu relaxarea sfincterului Oddi realizata prin stimulare nervoasa si umorala. Mecanismul nervos se realizeaza prin stimularea:

• Maduva spinarii
• Sistemul nervos enteric
• Nervului vag
• Trunchiul cerebral

Mecanismul umoral al eliberarii bilei consta in secretia de

• Bilubirina
• Colesterol
• Lecitina
• Colecistokinina

Absorbta intestinala este procesul prin care&nbsp; are loc trecerea produsilor sigestiei prin sange si limfa. Intestinul subtire are o capacitate mare de absorbtie deoarece are peretii subtiri, are o supraata mare de contact, este puternic vascularizat si poate creste cantiatatea de sange strabatuta iar vilozitatile intestinale au miscari cotractile. Pentru a i absorbite proteinele trebuiesc tranformate in:

• Acizi carboxilici
• Esteri
• Oligopeptide si aminoacizi
• Cicloalcani

In mecanismul de transport al proteinelor la nivelul intestinului subtire s-au identiicat mai multe sisteme Na dependente pentru absorbtia tripeptidelor, dipeptidelor si aminoacizilor. Cantitatea transportata este in proportie de :

• 50%
• 100 %
• 75%
• 90%
• Fagocitoza
• Difuzie pasiva
• Transport activ
• Endocitoza

Trigliceridele, osolipidele si colesterolul se cobina cu proteinele din epiteliul celular intestinal constituind chilomicronii forma in care trec in chilierul central {<b>CHILIF&Eacute;R</b>&nbsp;<i>adj.n. Vase chilifere</i>&nbsp;= vasele limfatice ale intestinului, &icirc;n care se absoarbe chilul. [&lt; fr.&nbsp;<i>chylif&egrave;re,</i>&nbsp;cf. gr.&nbsp;<i>chylos</i>&nbsp;&ndash; suc, lat.&nbsp;<i>ferre</i>&nbsp;&ndash; a purta].} In timp ce aminoacizii si monozaharidele ajung prin vena porta la ficat, lipidele ajung prin:

• Artera femurala
• Circulatia limfatica
• Vasele de sange intestinale
• Vena cava superiara

Apa si electrolitii sunt absorbiti in intestinul subtire prin:

• Transport pasiv
• Transport activ
• Apa pasiv izoosmotic iar Na+ si Cl- activ
• Nu se absorb

Fierul este absorbit in jejun si ileon, proces facilitat de vitamina:

• A (retinol)
• D (Vitamina D&nbsp;este o grupă de vitamine secosteroide liposolubile, cele două forme relevante fiziologice majore fiind vitamina D₂&nbsp;(ergocalciferol) și vitamina D₃&nbsp;(colecalciferol). Fără un indice, vitamina D se referă la D₂, D₃&nbsp;sau ambele)
• C
• E (tocopherol)

Rolurile principale ale intestinului gros sunt absorbtia apei si electrolitilor (jumatatea proximala) si depozitarea materialelor fecale pana la eliinarea lor. Colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3 l pe zi de apa, absoarbe cea mai mare parte a sodiului si clorului care nu au ost absorbite de intestinul subtire. potasiul este secretat de colon. Aceste procese sunt controlate de:

• Cortizol
• Aldosteron (Aldosteronul&nbsp;este un&nbsp;hormon steroid&nbsp;din familia&nbsp;mineralocorticoizilor, produs de către zona glomerulata din&nbsp;cortexul suprarenal, &icirc;n&nbsp;glanda suprarenală.)
• Colecistokinina
• Secretina

Your New Favorite Thing